Cu chişiţa în mână la Muzeul de Arta Populară
Paştele, sărbătoare înrădăcinată în Dobrogea
Gazdă primitoare, Muzeul de Artă Populară, aşteaptă în această perioadă toate persoanele care doresc să încondeieze ouă. Cei mai interesaţi de acest meşteşug, copiii, au venit înarmaţi cu carioci în număr mare la muzeu, unde s-au apucat din timp să pregătească un ou frumos pentru părinţii lor. Pentru cei mari, gazda a pregătit o serie de chişiţe cu care pot încondeia conform tradiţiei.
Obiceiul vopsirii ouălelor sau încondeierea lor, reprezintă un obicei străvechi în tradiţia românească. Oul roşu este purtător profund de semnificaţie, şi de aceea, oamenii s-au străduit să îl incondeieze cu ceară şi să îl decoreze cât mai frumos. Aceste opere de artă se realizează cu ajutorul chişiţei, şi are ca motive specifice crucea, modele din natură sau modele de ţesături populare.
Alina Alboaiei, ghid la Muzeul de Artă Populară, ne prezintă o serie de astfel de ouă încondeiate şi ne spune explică: „Oamenii aveau credinţa că ouăle încondeiate sau vopsite în joia mare nu se strică. De aceea veţi găsi printre cele expuse, unele care, în afară de faptul că miros foarte urât, au înăuntru conţinutul, care în timp s-a uscat şi s-a strâns. De obicei, nu putea oricine să încondeieze ouă. În sat exista o persoană care primea comenzi de câte două ouă de familie. Unul se dădea preotului şi celălalt îl dădea fata tânără viitorului soţ.”
În popor, în special de către copii, Paştele înseamnă iepuraş, ouă roşii pantofiori şi straie noi. La Muzeul de Arta Populară, sărbătoarea pascală are un alt sens. Avem aici expusă o altă latură, arhaică, aceea care ne transpune în satul popular românesc cu tradiţiile specifice, astăzi uitate de mulţi.
Spaţiul unde se desfăşoară această sărbătoare, casa populară, are două camere: una de zi şi camera curată sau odaia frumoasă. Aici se găseşte colţul cu patul, acoperit cu multe cearceafuri, pereţii decoraţi cu scoarţe, colţul cu masa – împodobită cu ştergare şi ouă încondeiate sau vopsite şi colţul cu icoana – la Muzeul de Artă Populară din Constanţa se găseşte o icoană din 1835, în care este reprezentat Sfântul Dumitru şi Sfântul Gheorghe. În colţul cu icoana se mai găsesc şi ştergare, aghiazmar, candelă şi alte obiecte de cult.
Tot în odaia frumoasă, găsim şi lada de zestre – pictată – plină cu ţesături, perne, cearceafuri. Cu cât era această ladă mai plină, cu atât era tânăra considerată mai harnică. Această cameră era folosită numai de sărbători.
Paştele, învierea Domnului nostru Iisus Hristos, înseamnă trecerea de la moarte la viaţă, de la păcat la neprihănire, de la blestem la binecuvântare. Paştele este sărbătoarea care curăţă sufletele sprijinit de acest anotimp schimbării, când toţi reînviem şi devenim mai buni. Poate gândul la El, sau frica de ceea ce o să vină, frica de moarte, mult mai intensificată în această perioadă sunt factorii care determină aceasta pioşenie subită care apare în jurul sărbătorilor sau, mai rar, credinţa permanentă şi necondiţionată.
Cu ouăle în coş sau pe masă, cu sufletul curat şi tradiţia în casă, credinţa ne adună pe toţi de Paşte să primim lumina sfântă şi să-l pomenim pe Domnul Iisus. Sărbători fericite!
